Varianta 1
Nu-i nevoie de poeme scrise-n mii de rânduri,
Când tu ești singurul motiv ce-mi fuge prin gânduri.
În haosul de story-uri și scroll-ul infinit,
Ești singurul „conținut” pe care l-am iubit.
Nu-ti dau doar o „inimioară” pe ecranul rece,
Ci timpul meu, zâmbetul, tot ce nu mai trece.
Ești doza de cafea și liniștea de seară,
Ești singura persoană care mă...„repară”.
Să ne iubim pur și simplu, fără mari rețete,
Să fim noi înșine, dincolo de etichete.
Iar azi, de ziua asta cu inimi și flori,
Îti spun că ești soarele meu dintre nori.
Varianta 2
Nu e nevoie de decoruri sau de sclipici,
E de ajuns că suntem amândoi aici.
Iubirea nu-i un plan făcut pe foaie,
Ci drumul prin ninsoare sau prin ploaie.
Ești ceaiul cald în dimineți geroase,
Ești vocea care face orele frumoase.
Nu-ți promit luna, nici stelele de sus,
Ci brațele în care grijile s-au dus.
Să scriem împreună pagini fără număr,
Cu capul obosit, rezemat de umăr.
Și-n calendarul lumii, plin de sărbători,
Ești singura zi care are mii de culori
Varianta 3
Lumea se grăbește, totul e pe fugă,
Dar lângă tine, timpul pare că se rugă
Să stea un pic pe loc, să nu mai plece,
Cât inima în piept, de drag, se petrece.
Nu te caut în filme sau în mari povești,
Te găsesc în felul în care îmi zâmbești.
Ești „acasă”, e un loc, e o stare,
Ești liniștea mea după fiecare încercare.
Să ne fie viața un dans fără pași învățați,
Doi oameni simpli, dar de soartă îmbrățișati.
Iar azi, când toti vorbesc de iubire intens,
Doar tu ești singurul cuvânt care-mi dă sens.
